Senatorul care propunea numirea directorilor pe baza „încrederii personale” își retrage proiectul. Cum motivează

„Am știut de la început ca va fi un proiect controversat. În fapt, inițiativa mea a vizat următoarele aspecte: romanii își votează aleșii la nivel local și național în funcție de programele pe care candidații le prezintă în campaniile electorale premergătoare fiecărui scrutin. Sunt, însă, foarte multe cazurile în care noii aleși se lovesc de rezistenta sau reaua credinta a unora dintre conducătorii instituțiilor subordonate care, din diverse motive, refuza sa ducă la îndeplinire obiectivele propuse. Cazurile sunt nenumărate în toată tara și sunt convins ca multi dintre primarii nou-alesi trăiesc fenomenul și îl înțeleg foarte bine, unul din cazurile elocvente fiind chiar cel de la Ploiești.

Mentionez faptul ca sintagma pe care am folosit-o in proiectul initiat – pe baza increderii personale – este prevazuta in cadrul legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, articolul 6, litera b.

Proiectul dadea posibilitatea ca aleșii sa fie direct responsabili pentru întregul mandat pe care îl desfășoară, neputând invoca la final scuza opoziției diverșilor manageri subordonați, evident prin asumarea echipei. Am propus un model practicat cu succes de atâția ani în Statele Unite ale Americii, acolo unde presedintele nou ales schimba in mai putin de o saptamana circa 25000 de functionari pentru a-si pune in aplicare programul votat de cetateni.

Regret că acest proiect nu a fost perceput ca atare și a fost respins total de către formatori de opinie importanți, în consecință, din respect față de aceștia, am luat decizia ca luni sa îmi retrag această inițiativă din Parlament”, precizează parlamentarul în cadrul postării pe Facebook.

Concret, senatorul independent Andrei Voloșevici, fost primar al Ploieștiului, a depus, pe 6 septembrie, la Senat, o inițiativă legislativă prin care propunea ca ocuparea funcțiilor de conducere din administrația locală și centrală, dar și din ministere să se facă pe baza „încrederii personale”.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE

CITEȘTE AICI EXPUNEREA DE MOTIVE

Contactat de Gândul, parlamentarul a declarat că s-a inspirat „din marile democrații ale lumii în care, spre exemplu, președintele statului când vine, schimbă și 25.000 de funcționari”. Practic, inițiatorul proiectului de lege declara că și-ar dori ca primarii, după ce și-au câștigat mandatele, să își aleagă oamenii din subordine cu care să lucreze după un criteriu „clar și subiectiv, dar legat de profesionalismul oamenilor” în care au încredere. Motivul? Evitarea blocajelor: „Lucrurile nu sunt neapărat legate de profesionalism sau de egalitate, ci uneori merg în direcția politicii. Nu pot să înțeleg cum blochezi un oraș pentru că cineva are un alt interes că se apropie alegerile locale”.

Cu toate acestea, Voloșevici susținea că nu „încrederea personală” ar urma să cântărească cel mai puternic în procesul de numire în funcții, ci „profesionalismul”. În ceea ce privește riscul unei astfel de legi, senatorul afirma că „nimeni nu îl neagă”.

„Aici nu vorbesc de lideri de partid. Eu vorbesc de un primar, e drept, om politic, care a câștigat printr-un program politico-administrativ. Ori el trebuie să își aleagă oamenii de așa manieră încât, peste trei luni de zile sau cinci luni de zile de la investirea în mandat, dacă lucrurile sunt proaste, să nu poată să vină să spună: ‘Sunt proaste pentru că eu lucrez cu altcineva’. Eu cred că este o responsabilitate strict administrativă, nu sunt ipocrit, probabil și cu o anumită tentă politică, dar care creează posibilitatea unui câștigător, care e cel care a căpătat încrederea populației pentru proiectele prezentate, ca de a doua zi să înceapă să le implementeze cu două variante de lucru: dacă ies, felicitări, dacă nu ies, nu poate nega faptul că și-a ales echipa și echipa și-a ales-o prost, deci va fi și sancționat în sensul ăsta”, detalia senatorul independent pentru Gândul.

Întrebat cum a ajuns la concluzia că „încrederea personală”, și nu altă unitate de departajare mai obiectivă, ar fi cel mai bun criteriu pentru numirea în funcțiile publice de conducere, răspunsul senatorului a fost că „nu trebuie să excludem, în primul rând, profesionalismul”.

„De unde am pornit: de la logica administrației locale, de care m-am lovit. E imposibil să mergi în fața electoratului cu un proiect, prin care vrei să faci anumite lucruri și să stai să te chinui două luni, trei, cinci să încerci să convingi niște oameni, care poate nu cred, încă, în proiectul tău, că lucrurile trebuie a fi puse în practică (…) Lucrul ăsta nu înseamnă neapărat că prin modalități politice schimbăm oameni. Ci înseamnă că, fiind responsabil din prima clipă de oamenii care conduc diverse discuții, spre exemplu, din primărie, pot să îmi implementez programul și să păstrez oamenii pe care au îi consider competenți si apropiați de ceea ce îmi doresc să implementez în oraș sau într-o unitate administrativ teritorială”, explica Voloșevici.